ISW: Rusia folosește acțiunile Estoniei la frontieră pentru a acuza NATO de escaladare

Parlamentarii din partidul de guvernământ al Rusiei invocă informații potrivit cărora Estonia își consolidează apărarea la frontieră drept dovadă, susțin ei, că NATO este cea care alimentează conflictul cu Moscova, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-o evaluare publicată la 5 octombrie. În realitate, a precizat ISW, Rusia este cea care poartă un război la scară largă împotiv Ucrainei și amenință națiunile europene, inclusiv cu arme nucleare.

Analiștii l-au menționat pe deputatul partidului Rusia Unită din Dumă, Aleksandr Asafov, care a profitat de un articol din Financial Times privind mișcările de trupe estoniene pentru a acuza statele baltice că provoacă „escaladarea” cu Moscova. Un coleg din comisia de apărare a Dumei, Andrei Kolesnik, a mers mai departe, calificând staționarea forțelor estoniene și finlandeze în apropierea granițelor Rusiei drept „provocatoare” și avertizând în legătură cu contraMăsuri nespecificate, potrivit ISW.

Potrivit Financial Times, Estonia și-a mutat treptat trupele mai aproape de granița cu Rusia și a achiziționat armament care poate lovi ținte adânc pe teritoriul rus, pregătindu-se pentru un posibil atac. ISW a menționat că conducerea militară a Estoniei nu crede că Moscova dorește un război total cu NATO, dar consideră că Rusia se pregătește pentru un conflict anume cu statul baltic, o incursiune terestră limitată numărându-se printre scenariile luate în considerare.

Între timp, președintele Vladimir Putin insistă că Moscova „nu se pregătește” de război cu statele europene, deși a acuzat cele trei țări baltice de „încălcarea drepturilor populațiilor vorbitoare de limbă rusă”, a remarcat ISW.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat la 6 octombrie că Moscova este la curent cu relatările potrivit cărora NATO elaborează un plan pentru un atac asupra Rusiei și „este cu urechea pe urmă”, declarând reporterilor că prioritatea guvernului este de a preveni amenințările din partea „vecinilor săi occidentali”, a relatat Interfax. El a reiterat remarca președintelui Putin de la forumul Valdai potrivit căreia orice atac asupra Kaliningradului sau a oricărei alte regiuni rusești va atrage aceeași replică.

Forțele ruse și-au intensificat, de asemenea, atacurile asupra punctelor de trecere a frontierei Ucrainei cu Moldova, România și Polonia în ultimele săptămâni, a relatat publicația ucraineană NV, citând evaluarea ISW. Un obuz rusesc a lovit un autobuz parcat în apropierea punctului de trecere Palanca-Mayaky-Udobne de la granița cu Moldova în dimineața zilei de 5 octombrie, rănind un polițist de frontieră, a precizat NV. Atacuri anterioare au lovit trecerea cu bacul de la Orlivka, la granița cu România, în noaptea de 1 septembrie, și o benzinărie de la punctul de trecere Iahodyn, la granița cu Polonia, la 13 septembrie, avariind stația și mai multe camioane, a declarat purtătoarea de cuvânt a vămii Volyn, Valentina Chernysh. O dronă cu reacție a lovit din nou zona de frontieră poloneză din regiunea Volyn la 28 septembrie, avariind clădirea unui punct de control.

Ministerul Apărării din Moldova a înregistrat șase incursiuni aeriene neautorizate doar la 3 octombrie, inclusiv trei rachete și două drone care au explodat la sol în patru raioane, după ce forțele aeriene ale Ucrainei au raportat un atac cu drone cu reacție și rachete rusești în regiunea Odesa, care se învecinează cu Moldova. Spațiul aerian al Moldovei a fost violat de cel puțin 20 de ori din februarie 2022 și de zece ori din august, potrivit evaluării ISW citate de NV.