Kremlinul avertizează asupra unei „escaladări”, după ce Lituania a votat pentru relaxarea interdicției privind armele nucleare
Parlamentul Lituaniei a votat pentru începerea ridicării interdicției constituționale privind găzduirea de arme nucleare și baze străine, provocând un avertisment din partea Kremlinului.
Tradus automat din originalul în limba engleză; versiunea în engleză este cea de referință.
Kremlinul a avertizat marți că un vot preliminar al parlamentului Lituaniei de ridicare a interdicției constituționale privind găzduirea de arme nucleare ar putea duce la o nouă rundă de escaladare în regiune.
Parlamentul Lituaniei, Seimas, a votat cu 106 voturi pentru și 18 împotrivă, cu șase abțineri, în favoarea amendării constituției pentru a elimina o prevedere care interzice armele de distrugere în masă și bazele militare străine de pe teritoriul lituanian, a relatat Euronews. Un al doilea vot este necesar după o perioadă de așteptare de trei luni, un vot final fiind așteptat pe 12 ianuarie; cel puțin 94 din cei 141 de membri ai Seimasului trebuie să îl susțină de ambele dăți.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, dacă infrastructura militară a ceea ce el a numit țara lider a NATO, Statele Unite, s-ar muta mai aproape de granițele Rusiei, „acest lucru nu poate fi perceput decât ca un pas către escaladarea tensiunilor”. El a spus că același lucru este valabil și pentru desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul unui stat vecin și că o astfel de evoluție ar marca o escaladare nouă și semnificativă, a relatat Digi24.
Susținătorii amendamentului spun că interdicția constituțională actuală plasează Lituania în dezavantaj față de celelalte state membre NATO, Letonia, Estonia și Polonia, care nu au o astfel de restricție. „Nu putem fi mai puțin protejați decât alte țări NATO”, a declarat Remigijus Motuzas, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Seimas, potrivit Euronews.
Lituania se învecinează atât cu enclava rusă Kaliningrad, cât și cu Belarus, un aliat apropiat al Moscovei. Finlanda și-a eliminat propria interdicție privind armele nucleare la începutul acestui an, declarând că trebuie să se asigure că legile sale nu îi limitează capacitatea de a-și îndeplica obligațiile ca membru NATO, deși a precizat că nu intenționează să găzduiască ea însăși arme nucleare.
Ce știm
- Parlamentul Lituaniei a votat cu 106-18 pentru a începe eliminarea interdicției constituționale privind armele nucleare și bazele străine, a relatat Euronews.
- Este necesar un al doilea vot, decizia finală fiind așteptată la 12 ianuarie.
- Dmitri Peskov, reprezentantul Kremlinului, a avertizat că această mișcare riscă să provoace o nouă rundă de escaladare.
- Vecinii Lituaniei, Letonia, Estonia și Polonia, nu au o astfel de restricție constituțională.
- Finlanda și-a ridicat propria interdicție privind armele nucleare la începutul acestui an.
De ce contează pentru Europa
Măsura luată de Lituanie reflectă o schimbare mai amplă în rândul membrilor estici și nordici ai NATO de a-și alinia legislația mai strâns cu aranjamentele de descurajare nucleară ale alianței, în urma deciziei Finlandei de la începutul acestui an. Rusia și-a intensificat retorica nucleară la adresa NATO, incluzând amenințări legate de exclava sa Kaliningrad, care se învecinează atât cu Lituania, cât și cu Polonia.
Dezbaterile vin, de asemenea, în contextul în care mai multe țări europene, printre care Marea Britanie, Germania, Polonia și Suedia, s-au alăturat unui demers condus de Franța pentru o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare, un semn al seriozității cu care guvernele europene tratează riscul din partea Rusiei de-a lungul flancului estic al NATO.
Surse
Întrebări și răspunsuri
- Pe marginea a ce a votat parlamentul Lituaniei?
- Un amendament constituțional pentru ridicarea interdicției privind găzduirea de arme nucleare și baze militare străine, aprobat cu 106-18 într-un prim vot.
- Cum a reacționat Rusia?
- Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că măsura riscă o nouă rundă de escaladare în regiune.
- Când este așteptată decizia finală?
- Un al doilea vot parlamentar este așteptat la 12 ianuarie, după o perioadă de așteptare de trei luni.