Liderii Finlandei și Norvegiei au avut o convorbire telefonică cu Putin, în timp ce Danemarca critică această acțiune „necoordonată”

Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au vorbit marți la telefon cu președintele rus Vladimir Putin timp de mai mult de o oră și jumătate, mult mai mult decât cele 20 de minute programate inițial, în primul contact direct dintre Putin și un lider european de rang înalt aliat al Kievului de când președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu acesta în iulie 2025.

Apelul a avut drept scop „transmiterea de mesaje directe referitoare la viitoarele negocieri pentru a ajuta la încheierea războiului” către Putin, se arată într-o declarație comună a guvernelor norvegian și finlandez. Støre a declarat că în cadrul convorbirii s-a pus accentul pe „importanța detensionării”, adăugând că „suferința și distrugerea” provocate de război vor afecta generații întregi. O mare parte din convorbire a fost ocupată de relatarea de către Putin a originilor istorice ale conflictului, iar cei doi lideri au ales să nu îl întrerupă pentru a putea evalua cât de serios este acesta în privința dialogului cu Europa, a relatat Financial Times, citat de Novaya Gazeta Europe; problema unei încetări imediate a focului a fost abia menționată, a precizat ziarul.

Cei doi lideri au declarat că nu vorbesc în numele Europei în ansamblu. Convorbirea a urmat unei reuniuni desfășurate la Oslo la 20 octombrie între Stubb, Støre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarul american Steve Witkoff. Zelenski a declarat ulterior că este recunoscător pentru informarea detaliată și pentru sprijinul acordat de cele două țări eforturilor diplomatice ale Ucrainei, iar liderii i-au transmis lui Putin că atacurile asupra sectorului energetic și a infrastructurii Ucrainei trebuie să înceteze.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a minimalizat importanța convorbirii, declarând pentru presa pro-Kremlin că nu s-a spus nimic nou și că aceasta nu a făcut decât să arate dorința europenilor de a se infiltra în procesul de negocieri. El a adăugat că războiul va continua probabil și probabil se va înrăutăți.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat această mișcare. Ea a declarat pentru postul danez TV2 că este „sceptică” cu privire la convorbire, despre care a spus că nu a fost coordonată cu alți lideri europeni. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că doar o presiune sporită asupra Rusiei o va determina să ia în serios negocierile, iar premierul suedez Ulf Kristersson a afirmat că nu a fost informat în prealabil despre convorbire și că are așteptări scăzute de la aceasta. Prim-ministrul Norvegiei a răspuns că toate țările partenere au fost informate în prealabil și li s-a prezentat un raport complet ulterior.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk și-a informat cabinetul că Støre l-a pus la curent cu privire la convorbire și că poziția liderilor nordici a fost prezentată foarte loial; Tusk a precizat că liderii europeni au rămas cu o impresie moderat optimistă cu privire la perspectivele negocierilor, îndemnând totodată la prudență absolută și vigilență, având în vedere interesele clar definite ale Rusiei.

Kremlinul a declarat că Putin le-a spus celor doi lideri că politicile pe care le-a numit confrontaționale ale UE și NATO prelungesc luptele din Ucraina și că o pace dreaptă și durabilă este posibilă numai dacă interesele Rusiei sunt luate pe deplin în considerare. Toți cei trei lideri au salutat planurile de reluare a discuțiilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, așteptate la Abu Dhabi după 4 noiembrie; la summit urmează să participe trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, șeful de cabinet al președinției ucrainene, Kîrilo Budanov, și consilierul pentru securitate națională Rustem Umerov, precum și șeful serviciilor de informații militare ale Rusiei, amiralul Igor Kostiukov.