Rusia cere Finlandei să părăsească NATO ca parte a termenilor de pace pentru Ucraina, Helsinki spune nu
Bild și New York Times au relatat despre cereri rusești extinse, incluzând ieșirea Finlandei din NATO și o retragere la liniile din 1997; Helsinki a numit cererea sa nenegociabilă.
Actualizare ·
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, neagă direct că Rusia i-ar fi cerut Finlandei să iasă din NATO, calificând afirmația drept neadevărată.
Tradus automat din originalul în limba engleză; versiunea în engleză este cea de referință.
Rusia a cerut ca Finlanda să părăsească NATO și ca alianța să își elimine bazele din statele baltice ca parte a unui acord propus pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a relatat cotidianul german Bild pe 13 noiembrie, citând o listă de cereri împărtășită cu partenerii europeni în timpul discuțiilor de la Abu Dhabi.
Potrivit Bild, planul cere, de asemenea, recunoașterea controlului rus asupra întregului Donbas, o garanție că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, demilitarizarea porturilor ucrainene Odesa și Mîkolaiv, un statut juridic special pentru limba rusă în Ucraina și împărțirea Moldovei în trei părți, deschizând calea pentru referendumuri privind independența Transnistriei și Găgăuziei.
New York Times a relatat separat că a văzut un document rusesc, datat 10 noiembrie și difuzat la discuțiile de la Abu Dhabi, care repetă cererile formulate pentru prima dată de Moscova în decembrie 2021: retragerea trupelor NATO din țările care s-au alăturat alianței după 1997, inclusiv Polonia și statele baltice, o interdicție privind extinderea ulterioară a NATO, încetarea tuturor activităților militare în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală, încetarea acordurilor de partajare nucleară ale NATO și o interdicție ca Franța și Marea Britanie să își folosească propriile arme nucleare pentru a apăra alții aliați europeni. Documentul ar opri, de asemenea, ajutorul militar occidental acordat Ucrainei și i-ar permite Kievului să se alăture UE doar dacă rămâne în afara politicii de apărare comună a blocului.
În schimb, Rusia oferă, potrivit relatărilor, să retragă armele nucleare și rachetele cu rază intermediară din Belarus și să își retragă trupele din Transnistria dacă Moldova se angajează la neutralitate militară. O propunere separată, reluată de publicația românească G4Media prin intermediul postului de radio de stat rus Ekho Moskvy, vehiculează un „club” de cinci sau șase state NATO capabile să își exercite dreptul de veto asupra viitoarelor oferte de aderare, menționând Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia; un înalt oficial al ministerului de externe rus, Alexei Drobinin, a adus în discuție și pacte bilaterale de neagresiune cu principalii membri ai NATO.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut două comentarii separate cu privire la cereri. El a spus că asigurările verbale occidentale că NATO nu se va extinde spre est nu sunt suficiente și a cerut ca acest lucru să fie pus în scris, declarând pentru televiziunea de stat rusă Pervîi Kanal că NATO s-a extins deja de cinci sau șase ori în ciuda promisiunilor anterioare. Separat, Peskov a negat că Rusia ar fi cerut în mod specific Finlandei să părăsească NATO, declarând reporterilor „Nu știu nimic despre asta... acest lucru cu siguranță nu a fost discutat”, potrivit Interfax și Kyiv Post.
Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a respins categoric cererea privind Finlanda, calificând-o drept revoltătoare și afirmând că apartenența Finlandei la NATO nu este deschisă negocierilor, potrivit postului de televiziune finlandez Yle. Ministrul de externe Elina Valtonen a declarat că decizia privind aderarea Finlandei aparține exclusiv Finlandei și NATO. Ambasadorul Franței în Rusia, Nicolas de Rivière, a calificat cererea de securitate a Moscovei drept legitimă, afirmând în același timp că și Ucraina are nevoie de garanții, potrivit unui interviu relatat de Kyiv Post.
Purtătorul de cuvânt al guvernului Moldovei, Dumitru Ciorici, a respins cererile raportate referitoare la țara sa ca fiind tactici de intimidare și provocări din partea Moscovei, menționând că Chișinăul rămâne concentrat pe reformele sale de pe calea europeană.
Ministerul de externe al Rusiei a negat articolul din Bild prin intermediul purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova, potrivit ANSA. Cancelarul german Friedrich Merz, prezent la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, a declarat că Europa nu trebuie să negocieze o nouă arhitectură de securitate cu Rusia, deoarece una deja există, și a acuzat Moscova că subminează acordurile de la Helsinki din 1975 care permiteau țărilor să își aleagă propriile alianțe. Prim-ministrul canadian Mark Carney a declarat la același summit că arhitectura de securitate a unei Europe libere va fi decisă de Europa și NATO, nu de Rusia.
Putin și-a reiterat propria poziție când i-a primit pe emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kremlin joi, la două zile după ce delegațiile rusă, ucraineană și americană au purtat discuții la Abu Dhabi. El a afirmat că orice trupe străine desfășurate în Ucraina după război vor fi tratate drept ținte militare legitime, a respins zonele gri demilitarizate dintre forțele ruse și ucrainene și a spus că frontiera de stat ar trebui să fie singura linie de demarcație. Institutul pentru Studiul Războiului a declarat că acest lucru reconfirmă cererea Moscovei pentru controlul deplin asupra regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, inclusiv zone pe care forțele ruse nu le-au capturat niciodată. Consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a declarat că Rusia va respinge orice schimb teritorial și va continua să își extindă zona de securitate în regiunile ucrainene Sumî și Harkov. Witkoff și Kushner au călătorit mai departe spre Dublin în aceeași seară pentru discuții separate cu Zelenski.
Ce știm
- Publicația Bild a relatat că cererile Rusiei includ ieșirea Finlandei din NATO, eliminarea bazelor NATO din statele baltice, controlul rusesc asupra întregului Donbas, demilitarizarea Odesei și a Nikolaevului și împărțirea Moldovei în trei părți.
- The New York Times a relatat despre un document rus separat care repetă cererile Moscovei din decembrie 2021, inclusiv retragerea NATO la liniile din 1997 și încetarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina.
- Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Rusia a cerut în mod specific Finlandei să iasă din NATO, cerând separat garanții scrise privind neextinderea NATO.
- Guvernul Moldovei a respins cererile raportate cu privire la Moldova calificându-le drept „tactică de intimidare și provocări” rusești.
- Miniștrii Finlandei au respins cererea de ieșire din NATO ca fiind nelegitimă de negociat; ministerul de externe al Rusiei a negat raportul mai amplu din Bild prin intermediul Mariei Zaharova.
- Putin le-a transmis emisarilor americani că orice trupe străine în Ucraina postbelică vor fi ținte legitime și a respins zonele demilitarizate; consilierul Kremlinului, Medinski, a declarat că Rusia va continua să se extindă în Sumî și Harkov.
Încă neconfirmat
- Lista completă a cererilor atribuite Rusiei nu a fost confirmată de oficialii ruși sau europeni, iar ministerul de externe al Rusiei și Kremlinul au negat elemente cheie din raportul Bild.
De ce contează pentru Europa
Finlanda împarte o frontieră de 1.340 km cu Rusia, iar aderarea sa la NATO a reprezentat una dintre cele mai clare schimbări în securitatea europeană de la începerea invaziei în Ucraina. Multe dintre cererile relatate de Bild și The New York Times amintesc de proiectele de tratat publicate de Rusia în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de a invada Ucraina, arătând cât de mult se extind în continuare pozițiile de start ale Moscovei în negocierile de pace dincolo de Ucraina însăși, vizând dimensiunea NATO, desfășurările de trupe și aranjamentele nucleare în întreaga Europă. Refuzul continuu al Rusiei privind orice zonă-tampon demilitarizată și insistența sa asupra controlului deplin a patru regiuni ucrainene parțial ocupate, după cum a semnalat Institutul pentru Studiul Războiului, arată că cererile sale de pe câmpul de luptă nu s-au înmuiat, chiar dacă procesul diplomatic se accelerează.
Actualizări
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, neagă direct că Rusia i-ar fi cerut Finlandei să iasă din NATO, calificând afirmația drept neadevărată.
Un document rus scurs în presă reactivează cererea Moscovei din 2021 ca NATO să revină la granițele din 1997, relatează NYT.
Planul rus scurs în presă acoperă, de asemenea, în mod raportat, demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev din Ucraina și un acord privind navigația în Marea Neagră.
Publicat inițial.
Surse
- Adnkronos: La Russia vuole il ritiro della Finlandia dalla Nato, Helsinki: "Un oltraggio, questione assolutamente non negoziabile"
- Digi24: Reacția Finlandei, după ce Rusia a condiționat un acord de pace cu Ucraina de retragerea sa din NATO
- TVP Info: Kreml zażądał wyjścia Finlandii z NATO? Helsinki reagują na doniesienia
- WP Wiadomości: Rosja chce wyjścia Finlandii z NATO? Ostra reakcja Helsinek
- ANSA: 'Putin vuole Helsinki fuori dalla Nato'. Merz agli Usa: 'Basta sorprese'
Întrebări și răspunsuri
- Ce cere Rusia în mod raportat în legătură cu Finlanda și Ucraina?
- Potrivit Bild și The New York Times, Rusia dorește ca Finlanda să iasă din NATO, porturile Odesa și Nikolaev din Ucraina să fie demilitarizate și o retragere a NATO la pozițiile din 1997, printre alte cereri.
- Cum au reacționat Finlanda și alte guverne?
- Miniștrii Finlandei au respins cererea de ieșire din NATO considerând-o innegociabilă, guvernul Moldovei a respins cererile legate de Moldova drept tactici de intimidare, iar Kremlinul însuși a negat că ar fi cerut vreodată Finlandei să părăsească NATO.
- Care este poziția Rusiei pe câmpul de luptă în sine?
- Putin le-a declarat emisarilor americani că orice trupe străine desfășurate în Ucraina după război vor fi tratate ca ținte militare legitime și a respins propunerile pentru zone demilitarizate între forțele ruse și cele ucrainene.
